Târgurile mureşene şi lumea rurală

Târgurile mureşene  şi lumea rurală

 

 

Expoziție realizată în cadrul proiectului cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural NaţionaL 
Târgurile tradiţionale - locuri de schimburi comerciale şi culturale

Vernisaj:14 noiembrie 2013
Durata expoziției: noiembrie 2013 - noiembrie 2015
Concept expoziţional: Dr. Laura Pop
Echipa de realizare: Angela Pop, Dr. Dorel Marc, Livia Marc, Mureşan Vasile, Maria Bucur, Dr. Ana Hancu, Ioan Eugen Man, Tatai Orsolya
Restaurare şi conservare: Orza Alexandru, Simona Mureşan, András Tihamér
Design expoziţional: Dr. Zsolt Vasáros, arhitect, Narmer Architecture Studio Budapest
Colaboratori: Asociația Fotoklub Târgu-Mureș; Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică

DIN ISTORICUL TÂRGURILOR MUREȘENE
LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX

PIATA TG MURES CENTRU 1900

  TRANSPORTUL LA TÂRG          

TRANSPORT LA TARG

TÂRGUL DE ANIMALE

LA TARGUL DE ANIMALE

 PIAȚA DE CEREALE    


PIATA DE CEREALE IN EXPOZITIE

 

TÂRGUL DE MĂRFURI     

Targul de marfuri in expozitie

BAZARUL ȘI DISTRACȚIA LA TÂRG

HINTA LA TARGURILE DIN  LUDUS

 INSTRUMENTE DE MĂSURĂ LA TÂRGURI
balante si cantare la targuri

 TÂRGURILE DE AZI

Targ Vatava 2010

   

    Municipiul Târgu-Mureş, situat la întâlnirea unor zone geografice diferite: una cerealieră, din Câmpia Transilvaniei şi una păduroasă, dinspre munţi, s-a dezvoltat datorită schimbului de produse specifice acestor zone: cereale, animale, lemne şi produse meşteşugăreşti.
    Situarea oraşului la intersecţia mai multor drumuri importante a favorizat deasemenea schimbul de mărfuri: spre Cluj prin Câmpia Transilvaniei, spre Bistriţa prin Reghin, spre Topliţa pe Valea Mureşului Superior, drum care se continua spre Alba-Iulia, apoi spre Braşov prin Sighişoara şi spre secuime prin Sovata.

     Interesul crescând al lumii rurale față de produsele manufacturiere ale orașelor ca și surplusul de produse agricole duc la creșterea numărului târgurilor în întreaga Transilvaniei, mai ales după reforma agrară din 1921.
     La baza expoziţiei a stat ideea de schimburi comerciale dar şi de schimburi culturale, de tranzacţionare a unor mărfuri dar şi a unor bunuri culturale între oameni cu identităţi diverse, dar care trăiesc în acelaşi spaţiu geografic sau în zone mai îndepărtate.
     Târgul, prin definiţie, era un loc de comunicare între lumea satului şi lumea oraşului, între zone geografice, economice şi culturale diferite, un loc în care schimburile de orice fel se fac pe baza unui etalon comun.

     Dincolo de structura tematică a expoziţiei gândită pe cea târgului "de ţară" din perioada interbelică, desfăşurat pe durata a două sau trei zile (târgul de animale, de cereale, de mărfuri), expoziţia doreşte să prezinte o serie de aspecte social-culturale ale bâlciurilor dintotdeauna: schimbul de ştiri, distracţia tinerilor şi jocurile copiilor. 
      Prin varietatea costumelor prezentate se urmăreşte evidenţierea multiculturalităţii spaţiului mureşean, dar şi interferenţele culturale în manifestările cotidiene sau festive.
     Legăturile dintre sat şi oraş, dintre zone geografice diferite reies din mărfurile schimbate la târguri, ţăranii aducând la târg animale, cereale şi produse agricole, lemn, produse de industrie casnică, iar negustorii mărfuri de factură industrială: oale, cizme, cojoace, pălării, unelte agricole.

       

         

 

        

« Înapoi Vezi galerie »